sâmbătă, 30 iulie 2011

Mustata si barba







































Mustata si barba
 
 Vezi  mai multe  video    din   divertisment

LOUIS DE FUNES


Louis de Funès (născut Louis Germain David de Funès de Galarza la 31 iulie 1914 – d. 27 ianuarie 1983) a fost un actor francez de film.
S-a bucurat de un succes enorm în majoritatea ţărilor Europei şi vestul Asiei timp de mai mulţi ani, dar a rămas aproape necunoscut în ţările anglofone.Într-un sondaj de opinie din 1968 a fost votat cel mai popular actor francez.Majoritatea filmelor sale de succes, ca de exemplu cele din seria Jandarmul din Saint-Tropez (Le gendarme de Saint-Tropez), sunt bazate pe gaguri vizuale (slapstick); deşi de Funès putea interpreta şi roluri serioase cu o subtilitate suficientă, a fost renumit mai ales pentru grimasele şi expresiile faciale exagerate.
Părinţii săi, Carlos Luis de Funès de Galarza (de profesie avocat) şi Leonor Soto Reguera, s-au mutat din Sevilla, Spania, în Franţa în anul 1904, după ce familiile lor s-au opus căsătoriei. Louis s-a născut la Courbevoie, o suburbie a Parisului. După ce şi-a terminat studiile la Paris, el nu a avut succes înaintea carierei de actor, fiind mereu concediat din posturi modeste. A devenit pianist şi a cântat în localuri, talentul său muzical fiind evidenţiat mai târziu în filme precum Le Corniaud şi Le Grand Restaurant.
De Funès şi-a început cariera de artist în piese de teatru, în care s-a bucurat de un succes moderat. Chiar şi în timpul carierei cinematografice, el a continuat să apară în piese de teatru. Popularitatea a început să-i crească în urma apariţiilor pe marele ecran în comedii, devenind vedetă cu filme ca Ah! Les belles bacchantes şi Le Mouton à cinq pattes („Mielul cu cinci picioare”). A apărut în mai multe filme cu marii actori francezi din vremea respectivă, inclusiv Bourvil (în La Grande Vadrouille (Marea hoinăreală) şi Le Corniaud) şi Jean Gabin (în Le Tatoué şi Le Gentleman d'Epsom). Ajuns la vârsta de 49 de ani, popularitatea i-a ajuns la apogeu în urma succesului imens al filmului Jandarmul din Saint-Tropez. Timp de mai bine de treizeci de ani, până la lansarea filmului Titanic în 1997, Marea hoinăreală a fost filmul cu cel mai mare succes de casă din Franţa.

În majoritatea filmelor sale, personajele interpretate de Louis de Funès au în comun mai multe caracteristici: un tip de vârstă medie, predispus la hiperactivitate, rea-credinţă şi un temperament incontrolabil. Alături de statura mică şi contorsiunile faciale tip Jerry Lewis, această hiperactivitate produce un mare efect comic, mai ales în contrast cu rolurile lui Bourvil de om calm, binevoitor şi bine dispus.
Spre sfârşitul carierei sale, de Funès a suferit de o problemă cu inima, ca urmare a unui atac de cord provocat de intensitatea rolurilor sale. A încetat din viaţă din cauza unei comoţii cerebrale.
A fost înmormântat în grădina castelului soţiei sale; o specie de trandafir a fost numită în onoarea sa.
Unul din fiii săi, Olivier de Funès, a apărut în mai multe filme alături de el (câteodată în rolul fiului personajului interpretat de Louis), dar a renunţat la cariera de actor şi a devenit pilot de avion la compania Air France.

Filmografie:
1982 : Le gendarme et les gendarmettes (Jandarmul şi jandarmeriţele);
1981 : La soupe aux choux;
1979 : L'avare (Avarul);
1978 : Le gendarme et les extra-terrestres (Jandarmul şi extratereştrii);
1978 : La zizanie
1976 : L'aile ou la cuisse (Aripioară sau picior);
1973 : Les aventures de Rabbi Jacob (Aventurile rabinului Iacob);
1971 : Sur un arbre perché;
1971 : Jo;
1971 : La folie des grandeurs;
1970 : Le gendarme en balade (Jandarmul în vacanţă);
1970 : L'homme orchestre (Omul orchestră);
1969 : Hibernatus;
1968 : Le gendarme se marie (Jandarmul se însoară);
1968 : Le tatoué;
1967 : Le petit baigneur;
1967 : Oscar;
1967 : Les grandes vacances (Marile vacanţe);
1966 : Fantômas contre Scotland Yard;
1966 : Le grand restaurant;
1966 : La Grande Vadrouille (Marea hoinăreală);
1965 : Les bons vivants;
1965 : Le gendarme à New York (Jandarmul la New York);
1965 : Fantômas se déchaîne (Fantomas se dezlănţuie);
1965 : Le corniaud;
1964 : Une souris chez les hommes;
1964 : Le gendarme de Saint-Tropez (Jandarmul din Saint-Tropez);
1964 : Fantômas;
1963 : Faites sauter la banque!;
1963 : Carambolages;
1963 : Pouic-Pouic;
1963 : Des pissenlits par la racine;
1962 : Le diable et les dix commandements (Diavolul şi cele zece porunci);
1962 : Nous irons à Deauville;
1962 : Les veinards;
1962 : Le gentleman d'Epsom;
1962 : Un clair de lune à Maubeuge;
1961 : Candide ou l'optimisme au XXe siècle;
1961 : La belle Américaine;
1961 : Le crime ne paie pas;
1961 : La Vendetta;
1960 : Les tortillards;
1960 : Le capitaine Fracasse;
1960 : Dans l'eau qui fait des bulles;
1959 : Mon pote le gitan;
1959 : Certains l'aiment froide;
1959 : Totò, Eva e il pennello proibito;
1959 : I Tartassati;
1958 : La vie à deux (Viaţa în doi);
1958 : Ni vu, ni connu (Nevăzut, necunoscut);
1958 : Taxi, Roulotte et Corrida;
1957 : Comme un cheveu sur la soupe;
1956 : Courte tête;
1959 : La loi des rues;
1956 : Bébés à gogo;
1956 : Papa, maman, ma femme et moi;
1956 : La Famille Anodin;
1956 : La traversée de Paris;
1955 : Mädchen ohne Grenzen;
1955 : Frou-Frou;
1955 : Si Paris nous était conté;
1955 : Bonjour sourire;
1955 : La bande à papa;
1955 : Les hussards;
1955 : L'impossible Monsieur Pipelet;
1955 : Les impures;
1955 : Ingrid - Die Geschichte eines Fotomodells;
1955 : Napoléon;
1954 : Tourments;
1954 : Scènes de ménage;
1954 : La reine Margot;
1954 : Les pépées font la loi;
1954 : Papa, maman, la bonne et moi;
1954 : Le mouton à cinq pattes (Mielul cu cinci picioare);
1954 : Mam'zelle Nitouche;
1954 : Les intrigantes;
1954 : Huis clos;
1954 : Les hommes ne pensent qu'à ça;
1954 : Fraternité (TV);
1954 : Escalier de service;
1954 : Les corsaires du Bois de Boulogne;
1954 : Le chevalier de la nuit;
1954 : Le blé en herbe;
1954 : Ah! Les belles bacchantes;
1954 : Poisson d'avril;
1953 : Mon Frangin du Sénégal;
1953 : Faites-moi confiance;
1953 : Le secret d'Hélène Marimon;
1953 : Capitaine Pantoufle;
1953 : Légère et court vêtue;
1953 : Au diable la vertu;
1953 : Dortoir des grandes;
1953 : L'étrange désir de Monsieur Bard;
1953 : Le rire;
1953 : La vie d'un honnête homme;
1953 : Les compagnes de la nuit;
1952 : La putain respectueuse;
1952 : L'amour n'est pas un péché;
1952 : Moineaux de Paris;
1952 : Le huitième art et la manière;
1952 : Monsieur Leguignon Lampiste;
1952 : Monsieur Taxi;
1952 : Je l'ai été trois fois;
1952 : Elle et moi;
1952 : Innocents in Paris;
1952 : La fugue de Monsieur Perle;
1952 : Agence matrimoniale;
1952 : Les dents longues;
1952 : Ils étaient cinq;
1952 : Les sept péchés capitaux;
1951 : Ma femme est formidable;
1951 : Folie douce;
1951 : L'amant de paille;
1951 : Le dindon;
1951 : Pas de vacances pour Monsieur le Maire;
1951 : La poison;
1951 : Le roi du bla bla bla;
1951 : Champions Juniors;
1951 : La rose rouge;
1951 : Sans laisser d'adresse;
1951 : Boîte à vendre;
1951 : Boniface Somnambule;
1951 : Bibi Fricotin;
1951 : Un amour de parapluie;
1951 : Les joueurs;
1951 : Knock;
1950 : Adémaï au poteau-frontière;
1950 : La rue sans loi;
1949 : Le jugement de Dieu;
1949 : Je n'aime que toi;
1949 : Un certain monsieur;
1949 : Pas de week-end pour notre amour;
1949 : Rendez-vous avec la chance;
1949 : Au revoir M. Grock;
1949 : Millionnaires d'un jour;
1949 : Mission à Tanger;
1949 : Mon ami Sainfoin;
1949 : Vient de paraître;
1948 : Du Guesclin;
1947 : Croisière pour l'inconnu;
1947 : Antoine et Antoinette;
1946 : Dernier refuge;
1946 : Six heures à perdre;
1945 : La tentation de Barbizon;







vineri, 29 iulie 2011

Louis Marie de Schryver


Louis Marie de Schryver(1862 - 1942)
La scurt timp după naşterea lui Louis Marie de Schryver, impresionistii au inceput sa foloseasca viaţa de la Paris pentru compoziţii lor artistice. Viaţa de zi cu zi din Paris nu a fost un subiect nou, dar ceea ce a fost introdus în a doua jumătate a secolului al nouăsprezecelea a fost un interes tot mai mare pe străzile sale, de modă şi orăşenii care umblau pe ele.
Louis Marie de Schyrver s-a nascut la Paris, la 12 octombrie 1862. Tatăl său a fost un jurnalist bine stabilit, dar fiul său nu a urmat aceeaşi cale. De la o vârstă extrem de mica lui Schryver i s-au recunoscut capacităţile sale artistice precoce si si-a inceput  formarea pentru cariera ca artist de la doisprezece. El a fost atât de talentat, ca a expus primele sale lucrari la Salonul (1876), la vârsta de treisprezece ani: margarete si  crizanteme şi Nuanţe de violet şi Flori de primăvară.
În anul următor, el a continuat la expoziţiile de la Salon in timp ce studia în conformitate cu Philippe Rousseau. A fost neobişnuit, deşi nu nemaiauzit, pentru ca un student cu o astfel de vârstă fragedă sa intre în şcoală a unui maestru. El a rămas sub tutela lui Rousseau pentru o perioadă foarte scurtă.
El si-a continuat cu sârguinţă prezentarea la Saloanele anuale, bazându-se în mare măsură pe naturile încă, dar, de asemenea, introducerea unor portrete si scene de gen. Prin 1886 el si-a îndreptat atenţia spre viaţa de zi cu zi de la Paris si a inceput sa primeasca comisioane sa picteze portrete de oameni ai societăţii. Reprezentări ale vieţii de zi cu zi contemporane au devenit din ce în ce mai populare în timpul perioadei de La Belle Epoque ca artişti au început să descrie viaţa şi diverse activităţi care au loc în Paris, de la femeile la modă din acea perioada până la subtilitatile arhitecturale ale oraşului .