vineri, 6 aprilie 2012

GUSTAVE MOREAU

Gustave Moreau (4/şase/1826-4/optsprezece/1898) a fost un  pictor francez simbolist al cărui principal accent a fost pus de ilustrari biblice şi mitologice. Ca pictor, Moreau a făcut apel la imaginaţia unor simbolisti cumar fi  scriitorii şi artiştii.









Moreau s-a  născut la Paris . Tatăl său, Louis Jean Marie Moreau, a fost un arhitect, care i-au recunoscut talentul. Mama lui a fost Adele Pauline des Moutiers. Moreau a studiat initial sub indrumarea lui François Édouard-Picot şi a devenit  prieten cu Théodore Chassériau , a carui opera l-a influentat puternic. Moreau a avut o relaţie de 25 de ani cu caracter personal, eventual romantic, cu Adelaide-Alexandrine Dureux, o femeie pe care el a pictat-o de mai multe ori.Una din  picturile lui a fost o Pietà , care acum se află în catedrala de la Angoulême . El a arătat o scena din Cântarea Cântărilor şi Moartea lui Darius în Salonul de 1853. În anul 1853 el a contribuit cu Minotaurul şi Moise pentru Marea Expozitie.
Oedip şi Sfinxul , una din primele sale simbolice tablouri, a fost expus la Salonul din 1864.










Moreau a devenit profesor la Paris la " Ecole des Beaux-Arts în 1891 şi în rândul elevilor săi mai multi au fost  pictori fauvisti, Henri Matisse si Georges Rouault . Jules Flandrin şi Printemps Léon , de asemenea,au studiat cu Moreau.
Moreau a murit la Paris şi a fost îngropat acolo în Cimetière de Montmartre .
În timpul vieţii sale, Moreau a produs mai mult de 8.000 de picturi, acuarele si desene, dintre care multe sunt expuse la Paris, " Muzeul naţional de Gustave Moreau , la 14 Rue de la Rochefoucauld ( IXE arondismentul ). Muzeul este în atelierul de fostul său, şi a început funcţionarea în 1903. André Breton folosit pentru a celebra "bântuie" muzeu şi Moreau considerat ca un precursor al suprarealismului .






joi, 5 aprilie 2012

SALA PASILOR PIERDUTI



Una din cele mai impresionante locaţii ale Universităţii ,,Al. I. Cuza” din Iaşi, Sala Paşilor Pierduţi este faimoasă atât pentru frumuseţea ei, cât şi pentru cel care a pictat-o, care a pus ,,pete de albastru peste o întreagă epocă”, pictorul Sabin Bălaşa.
Cele 19 picturi murale care acoperă 120 m2 din clădirea principală a Universităţii, au fost realizate, de către ,,pictorul inorogilor şi al siluetelor cosmice”, între anii 1968 şi 1978 şi au fost gândite ca o reprezentare a sufletului românesc. 



Dragostea artistului pentru Iaşi , căruia i-a dăruit o operă remarcabilă, s-a dovedit a fi una veritabilă. La 36 de ani, vârsta când a demarat lucrarea, Sabin Balaşa hotărăşte să-şi petrecă poate cea mai frumoasă perioadă a vieţii sale pictând Sala Paşilor Pierduţi, de care a rămas puternic legat, ultima sa dorinţă fiind aceea de a fi înmormântat la Iaşi.
Artistul a început să lucreze la capodopera din Sala Paşilor Pierduţi în anul 1968. Prima lucrare a fost portretul poetului Mihai Eminescu.






Picturile din Sala Paşilor Pierduţi pot fi grupate pe trei categorii:

mituri universale
legende româneşti
universitate









Miturile universale abordează temele: Viaţă, Apocalipsă,Frumuseţe.
Picturile reprezentative: „Triumful vieţii”, „Mutilarea atomică”, „Aspiraţii”, „Prometeu”, „Călătorind spre lumină”, „Venus din Milo”.
Cultura românească, ca parte a celei universale, este reprezentată de miturile creatorilor săi: „Ştefan cel Mare”, „Legenda lui Manole, meşterul zidar”, „Moldova”, „Lucifer”, „Moartea porumbelului”, „Mioriţa”, „Legenda Dochiei”.

Mediului academic şi istoria Universităţii „Al. I. Cuza”se regăsesc în cele trei picturi cu teme specifice: „Auditorium”, „Generaţii”, „Tribut strămoşilor”.
Realizat dupa un pps semnat de d-na Felicia,careia ii multumesc foarte mult!
Despre pictor aflati maimult aici:
http://www.slideboom.com/presentations/78958/sabin-balasa

Trovantii din Valcea












video
\