sâmbătă, 12 ianuarie 2013

Poveste de iarna

Toata lumea iubeste iarna dar nimeni nu o iubeste precum cei mici .
 Povestile cu tema iernii sunt  preferatele tuturor mai ales in preajma sarbatorilor cand toti copii se aduna la gura sobii pentru a asculta o poveste ce ii va face sa viseze cu ochii deschisi la micii fulgi de zapada si dansul lor catre pamant si la oamenii de zapada ce prind viata doar iarna.
Povestile au vibratia puritatii, de aici si forta lor. Uitam multe in viata, dar nu uitam povestile copilariei.
O poveste adevarata este o calatorie din suflet catre suflet. Ca efect terapeutic, echivaleaza cu o rugaciune. Si, ca orice rugaciune, se asimileaza in structura fiintei pana cand, chiar fara sa fim constienti de asta, povestea se desfasoara de la sine, ca si respiratia.
Orice poveste reprezinta miracolul intalnirii cu copilul din noi. Este ceva atat de real, atat de incarcat cu enorm de multa realitate, incat seamana cu o poveste.
De aceea am cules cateva poezii si un cantec despre iarna si vi le trimit voua,celor care cititi acest blog.
Voi incepe cu Poveste de iarna cantata de Mihjaela Runceanu:

Continuam cu:
Iarna pe ulita - George Cosbuc

A-nceput de ieri sa cada
Cite-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai razbunat
Spre apus, dar stau gramada
Peste sat.

Nu e soare, dar e bine,
Si pe riu e numai fum,
Vintu-i linistit acum,
Dar navalnic vuiet vine
De pe drum.

Sint copii. Cu multe sanii
De pe coasta vin tipind,
Si se-nping si sar razind;
Prin zapada fac matanii
Vrand-nevrand.

Gura fac ca roata morii:
Si de-a valma se pornesc,
Cum prin gard se galcevesc
Vrabii gurese, cind norii
Ploi vestesc.
Cei mai mari acum, din sfada,
Stau pe-ncaiereste pusi:
Cei mai mici, de foame-adusi,
Se scincesc si plang gramada
Pe la usi.
Colo-n colt acum rasare
Un copil, al nu stiu cui:
Largi de-un cot sint pasii lui,
Iar el mic, caci pe carare
Parca nu-i.
Haina-i maturind pamantul
Si-o taraste-abea-abea;
Cinci ca el incap in ea;
Sa mai bata, soro, vintul
Dac-o vrea!
El e sol, precum se vede,
Ma-sa ia trimis in sat,
Vezi, de-aceea-i incruntat,
Si s-avanta, si se crede
Ca-i barbat:

Cade-n branci si se ridica
Dand pe ceafa putintel
Toata lana unui miel:
O caciula mai voinica
Decit el.

Si tot vine, tot inoata,
Dar deodata cu ochi vii,
Sta pe loc - sa mi te tii!
Colo, zgomotoasa glota
De copii!

El degraba-n jur chiteste
Vrun ocol, caci e pierdut,
Dar copiii l-au vazut!
Toata ceata navaleste
Pe-nrecut.

"Uita-i, ma, caciula, frate,
Mare cat o zi de post
Aoleu, ce urs mi-a fost!
Au sub dansa sapte sate
Adapost!"

Unii-l iau grabit la vale,
Altii-n gluma parte-i tin
Uite-i, fara pic de vin
S-au jurat sa-mbete-n cale
Pe crestin!

Vine-o baba-ncet pe strada
In cojocul rupt al ei
Si incins cu sfori de tei,
Sta pe loc acum sa vada
Si ea ce-i.

S-otereste rau batrana
Pentru micul Barba-Cot.
-"Ati inebunit de tot-
Puiul mamii, da-mi tu mana
Sa te scot!"

Cica vrei sa stringi cu paie
Focul cand e-n clai cu fan,
Si-apoi zici ca esti roman!
Biata bab-a-ntrat in laie
La stapan.

Ca pe-o bufnit-o-nconjoara
Si-o petrec cu chiu, cu vai,
Si se tin de dansa scai.
Plina-i stramta ulicioara
De alai.

Nu e chip sa-i faci cu buna
Sa-si pazeasca drumul lor!
Rad si sar intr-un picior,
Se-nvartesc si tipa-ntruna
Mai cu zor.

Baba si-a uitat invatul;
Bate,-njura, da din mani;
-"Dracilor, sunteti pagani?
Maica mea! Sa stai cu batul,
Ca la cani!"

Si cu batul se-nvirteste
Ca sa-si faca-n jur ocol:
Dar abia e locul gol,
Si multimea navaleste
Iarasi stol.

Ba se rascolesc si canii
De prin curti, si sar la ei.
Pe la garduri ies femei,
Se urnesc mirati barbatii
Din bordei.

-"Ce-i pe drum atata gura?"
-"Nu-i nimic. Copii srengari."
-"Ei, auzi! Vedea-i-as mari,
Parca trece-adunatura
De tatari"
George Cosbuc=Iarna pe Ulita=
    
  Vezi  mai multe  video    din   divertisment


Stand cu totii la gura sobii,ascultam alta poezie:
Otilia Cazimir - Ninge!

Ssst!… Maicuta gerului,
Cu manuta inghetata,
Bate-n poarta cerului
Si intreaba suparata:

- Unde-s stelele de sus?
- Iaca, nu-s!
Vantul rau le-a scuturat
Si le-mprastie prin sat.

Uite una: s-a desprins
Dintr-o margine de nor
Si coboara-ncetisor…
- Oare-a nins?

E un fulg si-i cel dintai
Si aduce-n vant ninsoare,
Drumuri albe peste vai,
Ras curat in ochii tai,
Sanioare,
Zurgalai…
Otilia Cazimir=Ninge!=
    
  Vezi  mai multe  video    din   divertisment


Ce ziceti despre miezul iernii?Afara-i ger,dar noi povestim :
Baba iarna intra-n sat...
de Otilia Cazimir

Alergand ca de napasta,
Au venit buluc pe coasta
Doi baieti, mai isteti,
Sa dea veste la neveste
C-au vazut in deal la stana,
Coborand din varf de munte,
Peste ape fara punte,
Iarna sura si batrana...

Mai tarziu, mai pe-nserat,
A intrat si baba-n sat:
Uite-o-n capul podului,
In vazul norodului,
Pe-un butuc de lemn uscat,
Cu cojoc de capatat,
Cu naframa de furat,
Cu catrinta de aba,
Vantul sa-l strecori prin ea!

Si cum sufla-n pumnii reci,
Scoate pacla pe poteci,
Iar pe fund de vai destrama
Neguri vinete, de scama...

Si-au iesit baietii mici,
Mici si multi
Si desculti,
Si cativa mai maricei,
Cu biciusti si cu nuiele
Si cu prastii subtirele,
Sa alunge de pe-aici
Iarna cea cu ganduri rele...

Doamna-gerului, batrana,
S-a sculat de la pamant.
Si-naltand spre cer o mana,
Ca o cumpana uscata
De fantana.

A pornit in jos pe vant,
Incruntata, blestemand,
Si-a lasat in urma ei
Promoroaca si polei.

Pe ogoare, corbi si cioare,
Prin paduri, lupii suri,
Si de-a lungul drumului
Numai scama fumului...

Apoi,cu sfletul la gura ascultam:
Vasile Alecsandri - Miezul Iernii

În paduri trasnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!
Stelele par înghetate, cerul pare otelit,
Iar zapada cristalina pe câmpii stralucitoare
Pare-un lan de diamanturi ce scârtâie sub picioare.

Fumuri albe se ridica în vazduhul scânteios
Ca înaltele coloane unui templu maiestos,
Si pe ele se aseaza bolta cerului senina,
Unde luna îsi aprinde farul tainic de lumina.

O! tablou maret, fantastic!... Mii de stele argintii
În nemarginitul templu ard ca vecinice faclii.
Muntii sunt a lui altare, codrii - organe sonoare
Unde crivatul patrunde, scotând note-ngrozitoare.

Totul e în neclintire, fara viata, fara glas;
Nici un zbor în atmosfera, pe zapada - nici un pas;
Dar ce vad?... în raza lunii o fantasma se arata...
E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimântata!

Vasile Alecsandri=Miezul iernii=
    
  Vezi  mai multe  video    din   divertisment


Oare cum o fi bradul in miez de iarna?
Vasile Alecsandri - Bradul


Sus pe culme bradul verde
Sub zapada albicioasa
Printre negura se pierde
Ca o fantasma geroasa,

Si priveste cu-ntristare
Cum se primbla prin rastoace
Iarna pe un urs calare,
Iarna cu sapte cojoace.

El se scutura si zice:
"În zadar tu, vrajitoare,
Aduci viforul pe-aice,
Aduci zile fara soare.

În zadar îngheti pamântul,
Ucizi florile si stupii
Si trimiti moartea cu vântul
Si trimiti foamea cu lupii.

În zadar a ta suflare
Apa-n râuri o încheaga,
Sterge urma pe carare
Si de mine m-i leaga.

În zadar aduci cu tine
Corbul negru si pradalnic,
Si din codrii cu jivine
Faci sa iasa urlet jalnic.

În zadar, urgie cruda,
Lungesti noaptea-ntunecoasa
Si, râzând de-a lumii truda,
Scurtezi ziua luminoasa.

În zadar îmi pui povara
De zapada si de gheata.
Fie iarna, fie vara,
Eu pastrez a mea verdeata!


Si ca inchiere sa-l asculta pe George Toparceanu cu:
 Noapte de iarnă

Cad din cer margaritare
Pe orasul adormit...

Plopii, umbre solitare
În vazduhul neclintit,
Visatori ca amorezii
Stau de veghe la fereastra,
Si pe marmura zapezii
Culca umbra lor albastra.

Iarna!... Iarna trista-mbraca
Stresinile somnoroase,
Pune val de promoroaca
Peste pomi si peste case.
Scoate-o lume ca din basme
În lumini de felinare -
Umple noaptea de fantasme
Neclintite si bizare.
Din ogeagul de carbune
Face alba colonada
Si pe trunchiuri negre pune
Capiteluri de zapada,
Iar prin crengile cochete
Flori de marmura anina, -
O ghirlanda de buchete
Care tremura-n lumina.
Reci podoabe-n ramuri goale
Ploua fara sa le scuturi,
Ici, risipa de petale,
Colo, roi usor de fluturi...

Si din valul de zapada,
Ca o muta aratare
Leganându-se pe strada,
Un drumet ciudat rasare...
Vine cu popasuri multe,
Face-n calea lui matanii.
Câte-odata sta s-asculte
Clopoteii de la sanii.
Alteori uimit tresare,
Da din mâini soptind grabit -
Parca spune-o taina mare
Unui sot închipuit...
Ca o umbra din poveste
Se strecoara-ncet, si iar
Sta deodata fara veste
Rezemat de-un felinar.

Fata lui se lamureste, -
Pare-nduiosat acum...
Visator si lung priveste
Casele de peste drum:
Poarta mica... pomi în floare...
O fereastra luminata...
Stresini albe de ninsoare...
Toate-i par ca altadata!

Si pareri de rau trecute
Cad pe inima-i trudita,
Ca un stol de pasari mute
Pe-o gradina parasita:
"Bulgaras de gheata rece,
Iarna vine, vara trece
Si n-am cu cine-mi petrece...
Bulgaras topit în foc,
Daca n-am avut noroc!
Daca n-am avut noroc..."

Glasul, înecat, se curma.
Omul, sovaind în strada,
Pleaca iar, lasând în urma
Pete negre pe zapada.

George Toparceanu = Noapte de iarna =
    
  Vezi  mai multe  video    din   divertisment

V-am povestit cate ceva despre acest anotimp,dar dragii bunicii am obosit.Va las cu bine!Ne revedem in curand.

marți, 8 ianuarie 2013

Coroana Reginei Maria

Coroana pe care regina Maria a purtat-o la încoronarea de la Alba Iulia este o piesă remarcabilă, încărcată de simboluri. Coroana, în stil Art-nouveau este făcută din aur transilvănean, motivul acestei alegeri fiind lesne de înţeles (dacă ar fi să ne gândim doar la Marea Unire sau la locul unde avea loc încoronarea). Apoi, trebuie avut în vedere designul de inspiraţie medievală (model fiind coroana doamnei Despina-Miliţa, soţia lui Neagoe Basarab), care face trimitere la trecutul ţării, decorurile cu boabe de grâu, care arătau bogăţia şi fertilitatea pământului României, sau motivele întâlnite în arta populară românească, pe care regina a iubit-o atât de mult. Nu trebuie uitate simbolurile regalităţii, ce apar pe cele doi pandantivi laterali, de inspiraţie bizantină: pe unul este reliefată în aur stema mică României, pe celălalt stema Casei de Edinburgh. Comanda pentru coroană a fost făcută de Parlamentul României, "proiectant" fiind Costin Petrescu; casa Falize, din Paris, a primit pentru realizarea ei circa 65 000 de franci.
Constantin Argetoianu scria că regina Maria s-a visat Împărăteasa tuturor Românilor - şi a reuşit să îşi atingă visul. În timpul Primului Război Mondial, când regele Ferdinand cocheta cu ideea cedării în faţa Germaniei, regina Maria a fost cea care a ţinut vie speranţa victoriei spunând că "Marea Britanie nu pierde războaiele". După încheierea războiului, regina Maria a devenit un diplomat activ la Paris pentru a obţine recunoaşterea unirii Transilvaniei, Basarabiei şi Bucovinei cu România. Toată viaţa ei a fost preocupată de propria imagine şi obişnuia să spună că "a dat României o faţă vie". Într-adevăr, chipul Reginei Maria s-a confundat în epocă cu chipul României Mari. Imaginile de mai jos arată că regina Maria ştie să îşi poarte coroana de cinci kilograme de aur şi personifică România Mare mult mai bine decât orice alte imagini ale familiei regale






Am ales coroana reginei Maria pentru că este, în acelaşi timp, un istoric extrem de interesant, dar şi o piesă de artă foarte frumoasă. Probabil că este cea mai frumoasă coroană europeană din secolul al XX-lea. În general, coroanele regale ale statelor mai vechi, medievale, sunt de la sfârşitul epocii moderne, dar din punct de vedere artistic nu sunt strălucite. Desigur, sunt din aur, cu pietre preţioase, dar sunt foarte convenţionale. Coroana are o istorie foarte zbuciumată şi, în acelaşi timp, ea reflectă foarte bine ceea ce am spus despre regina Maria, şi anume că a fost o persoană inovatoare, creatoare, îndrăzneaţă, foarte puternică, cu gusturi foarte rafinate. E o capodoperă a artei metalului, este din aur cu pietre preţioase şi semipreţioase. De asemenea, pietrele semipreţioase reflectă viziunea reginei Maria, ea avea o pasiune pentru ametiste, pentru opale, pietre care nu sunt foarte preţioase, dar care sunt extrem de interesante şi de expresive.
Coroana reginei Maria a fost realizată la Paris de Casa de bijuterii Falize, din aur transilvănean (n.r. - cel mai bun şi pur aur transilvan este cel de la Roşia Montană, aur a cărui "amprentă" a fost găsită şi pe mai multe bijuterii antice descoperite pe teritoriul României, inclusiv în celebrele şi controversatele "brăţări dacice", aflate la loc de cinste în Secţiunea tezaur a MNIR), dându-i astfel o simbolistică aparte.
Un accesoriu neobişnuit pentru coroană sunt pandantivele laterale "prependoulia", specifice diademelor imperiale bizantine. Cele două pandantive au fiecare câte un scut heraldic: unul reprezintă stema Regatului României, iar celălalt - însemnele ce arată ascendenţa reginei Maria, Casa de Edinburgh. Piesa prezintă o alăturare unică de simboluri regale, fiind o exprimare a noii identităţi naţionale române dobândite de nepoata reginei Victoria. De cele două medalioane sunt prinse câte trei lanţuri, reprezentând boabe de grâu, simbol al fertilităţii, iar la capătul fiecărui lanţ se afla o cruce gamată, similară celei din partea superioară a coroanei. Crucea gamată stilizată reprezintă simboluri religioase cosmice străvechi, care se regăsesc adesea şi în arta populară românească. Alegerea pietrelor semipreţioase sau preţioase care împodobesc coroana a fost în acord cu viziunea reginei despre romantism.
Comanda coroanei reginei Maria, conform documentelor din arhiva Falize, a fost înregistrată la 5 august 1921, fiind făcută de Parlamentul României, prin preşedintele Senatului, generalul Coandă, şi de colonelul Drosso, din partea regelui Ferdinand. "Bijuteria" regală cântăreşte 1.854 de grame, are diametrul la bază de 17,5 cm şi înălţimea de 18 cm . Coroana reginei Maria a fost finalizată în luna septembrie 1922, iar costul execuţiei a fost de 64.820 de franci. Recent ( în 2008) când a fost expusă la Suceava , a fost asigurată - ca piesă de tezaur - la valoarea de 25 de milioane de euro.



duminică, 6 ianuarie 2013

Alastair Heseltine

Alastair Heseltine este un sculptor ce lucreaza cu mase mixte din mediul înconjurător. Imaginatia sa este ghidata de natura inerentă a materialului și de către sistemele de construcție care au evoluat prin observare atentă și i-au permis să se joace cu ele.
EDUCAȚIE:
2002-4 A studiat la Institutul de Arte, Capilano College, Vancouver BC
1980 Școala Națională de franceză Basketmaking, Haute Marne, Franța
GG 1976 Musgrove & Son, Basketmakers, ucenicie, Soms. Anglia
EXPOZITII :
2001 Fieraria și incendiile forestiere,Muzeul canadian de Meșteșug, Vancouver, BC
2001 Gesturi pământești, Galeria de Arta Mari Victoria, Victoria, BC
1999 Eflorescenta 2,Muzeul canadian DE Meșteșug Vancouver, BC
1999 Realizarea contemporana si internationala de cosuri,al Consiliului Meșteșugaresc din Anglia
PREMII:
2004 a Consiliului Canada, Arte Vizuale B
2001  Consiliul de Arte, Asistenta de proiect pentru Artiștilor Plastici
2000 a Consiliului Canada, Arte Vizuale B
1998  Consiliul de Arte, Asistenta de proiect pentru Artiștilor Plastici
1998  Consiliul de Arte, Asistenta de proiect pentru Artiștilor Plastici
1996 a Consiliului Canada, Arte Vizuale B
1998 Meșteșug Consiliului din Anglia, Proiecte Speciale Grant