vineri, 18 ianuarie 2013

Biserica Sfintii Trei Ierarhi Iasi

Monument inconfundabil, veche vatra a culturii si spiritualitatii din Moldova si nu numai, Manastirea Sf. Trei Ierarhi este situata in centrul traditional al Iasului, pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfant - fosta Ulita Domneasca - pe partea dreapta venind dinspre Catedrala Mitropolitana, foarte aproape de Palatul Culturii.
Biserica "Trisfetitelor" a fost ridicata de catre voievodul Vasile Lupu, intre anii 1637 -1639, ca necropola domneasca, reflectand aspiratia ctitorului spre lumea bizantina, combinand structuri si forme traditionale cu materiale pretioase si o decoratie fastuoasa. Mitropolitul Varlaam a sfintit aceast sfant locas la data de 6 mai 1639, iar doi ani mai tarziu aici au fost asezate moastele Sf. Cuvioase Parascheva. In cadrul acestei manastiri au functionat o tipografie si un Colegiu, viitoarea Academie Domneasca. In anul 1970, manastirea a fost inchisa, slujbe fiind oficiate doar de sarbatoarea hramului si in ziua de 24 ianuarie. Manastirea a fost redeschisa dupa 1989, la initiativa IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei.
Faima monumentului o constituie broderia de piatra a zidurilor exterioare, pastrata in forma originala, in cea mai mare parte. Treizeci de bandouri ornamentale evolueaza succesiv pe intreg spatiul exterior al zidurilor bisericii, de la temelie pana sus la cornisa turlelor, rememorand si prelucrand vechile crestaturi in lemn si broderii nationale, imprumutand insa elemente asiatice si occidentale. O impunatoare torsada constand in impletirea a trei elemente – simbol al Sfintei Treimi – desavarseste complexul arhitectonic al bisericii.
Hramul este sarbatorit de Sf. Trei Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ioan Gura de Aur) la 30 Ianuarie.
In anul 1634, dupa un lung sir de domnii nefericite si de evenimente dramatice, pe tronul Moldovei a ajuns marele vornic Vasile Lupu, boier intelept si luminat, iubitor de frumos si mai ales iubitor de credinta. Anii domniei sale (1634 - 1653) vor insemna prima mare epoca de cultura a Moldovei. In spiritul traditiei marilor voievozi musatini de odinioara, Vasile Lupu si-a inaugurat domnia prin zidirea unei biserici, care avea sa fie fara pereche: "Sfintii Trei Ierarhi" sau "Trisfetitele" de la Iasi.
Deasupra usii la intrarea din partea sudica a bisercii se afla pisania ctitorului Vasile Lupu: "Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Suh, iata eu, robul stapanului Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos si inchinator al Treimei, Io, Vasile Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei, si cu Doamna noastra Tudosca si cu daruitii de Dumnezeu copii Ioan Voievod si Maria si Rucsandra, am zididt aceasta sfanta ruga in numele Sfintilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ioan Gura de Aur. Si s-a sfintit cu mana Arhiepiscopului Varlaam la 7147, mai 6."
efuita si arsa de navalitori din est (1650) si din nord (1686), zguduita de cutremure (1711, 1781, 1795, 1802), biserica va astepta ridicarea din umilinta pana dupa Razboiul de Independenta (1877). Lucrarile de restaurare se vor efectua in anii 1882 - 1887 (arhitectura) si pana spre 1898 (pictura si reamenajarea interiorului), resfintirea locasului facandu-se in 1904, sub domnia regelui Carol I. Cladirea in care se afla Sala Gotica a fost inaltata de Vasile Lupu, fiind restaurata de mai multe ori, ultima data in 1960. Sarbatoare a artelor, biserica Trisfetitelor se inscrie in istorie ca o autentica vatra de cultura si spiritualitate. Dupa ce in 1641 Iasul primea cu evlavie moastele Sf. Cuv. Paraschiva, in 1642 aici se desfasura Sinodul care a adoptat celebra Marturisire de credinta ortodoxa a mitropolitului Petru Movila, iar in 1645 in biserica Sf. Trei Ierarhi era uns patriarhul Ierusalimului.
Majoritatea elementelor ambiantei interioare, lucrate intre 1889-1890 la Viena si Paris, au fost donate de regele Carol I si regina Elisabeta. Scaunele domnesti si arhieresti, pupitrele etc. din bronz aurit cu insertii de email si fildes inlocuiesc piesele de altadata sculptate in esente de lemn exotic la Istanbul. Tot din bronz aurit sunt si candelabrele actuale, infrumusetate cu oua de strut si care inlocuiesc pe cele precedente, din argint, disparute inainte de restaurare.
Colegiul lui Vasile Lupu (1640), temelia viitoarei Academii domnesti si tiparnita instalata aici, in care se imprima la 1643 "Cartea romaneasca de invatatura", sunt dimensiuni care adauga Trei Ierarhilor pe langa numele de "Manastire a Patriarhilor" si pe acela de "Manastire a dascalilor", denumire confirmata si de istoria invatamantului romanesc din veacul al XVIII-lea. Implinind vocatia universala a Bisericii dreptmaritoare, acest focar de spiritualitate romaneasca va fi si punctul de plecare a luptei de eliberare a Greciei, in 1821.
Din curtea Manastirii Trei Ierarhi s-a dat semnalul de eliberare a Greciei, prin vocea lui Alexandru Ipsilanti care a prezentat o Proclamatie (28 februarie 1821) in care afirma obiectivele Eteriei, in lupta de eliberare a popoarelor din Balcani.
Conceputa ca un ansamblu manastiresc traditional Manastirea Sfintii Trei Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ioan Gura de Aur) este pana astazi unul dintre cele mai renumite complexe de arta feudala romaneasca, o capodopera arhitecturala trecuta in legenda si care nu inceteaza a uimi vizitatorii din intreaga lume. Actuala infatisare a manastirii este rezultatul lucrarilor de restaurare ale arhitectului André Lecomte de Noüy, desfasurate in perioada 1882 -1904.
S-a pastrat structura exterioara datorita careia manastirea este unica in cadrul arhitecturii ecleziastice romanesti. Lucrarile de restaurare au adus bisericii si anexelor o serie de modificari importante, dar care nu au afectat conceptia arhitecturala initiala si cu atat mai putin decoratiunile in piatra ale fatadelor. Tot din perioada ultimei restaurari dateaza si pictura sfantului locas, precum si intreaga sa decoratiune interioara. Piesele de mobilier au fost proiectate de arhitectul francez si excutate la Viena pe cheltuiala Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta, noii ctitori ai bisericii.
Exteriorul

O magnifica broderie de piatra imbraca in intregime zidurile bisericii. Este vorba de blocuri de piatra sculptate unul cate unul cu o minutiozitate perfecta, intr-o asociere de stiluri complet diferite, sudate ulterior intre ele cu plumb topit. Acest stil care imprumuta elemente caucaziene, bizantine, gotice, baroce, ar fi riscat in alte conditii sa conduca la un esec din punct de vedere artistic, insa la Trei Ierarhi s-a concretizat intr-o capodopera.Ornamentele exterioare, care acopera edificiul in intregime si care au fost initial aurite, combina elemente turcesti, arabe, georgiene, armene si persane cu motive arhitecturale romanesti intr-o superba dantelarie in piatra. Pot fi numarate peste treizeci de registre de motive decorative, care nu se repeta, acestea impodobind biserica de la temelie si pana in varful turlelor.


 Vaze persane, incadrate intre coloanele de tip rusesc, discuri solare, asemanatoare celor sculptate pe portile maramuresene, motive florale exotice, simboluri mistice universale se impletesc intr-o desavarsita armonie cu elemente inspirate din sculptura romaneasca traditionala, din broderiile populare si din crestaturile in lemn.

 Interiorul

Planul Trei Ierarhilor este unul tipic pentru bisericile moldovenesti din secolul XVII-lea: pridvor, pronaos, naos si altar, cu cate o o turla deasupra naosului si pronaosului.

Pridvorul are doua intrari(una la nord si una la sud) si este acoperit de doua bolti mici. Trecerea in pronaos se face printr-o usa cu aspect de portal, incadrata de cinci muluri cu profil gotic si de doua rame dreptunghiulare. Pe usa turnata in bronz sunt reprezentati in basorelief cei doisprezece apostoli. Deasupra usii se afla icoana Sfintilor Trei Ierarhi lucrata in mozaic aurit.In arhitectura originala, pronaosul era despartit de naos printr-un zid masiv, inlocuit in urma lucrarilor de restaurare cu trei arcade sustinute de doi stalpi. De remarcat ca atat unghiurile dintre peretii pronaosului, cat si cele dintre pereti si bolti sunt inchise prin aceeasi torsada ornamentala care se regaseste si in decoratiunea exterioara. In peretii laterali ai pronaosului se afla patru morminte, cate doua pe fiecare parte, sapate sub forma de nise boltite. Aici sunt depuse osemintele familiei ctitorului si ale domnitorilor Dimitrie Cantemir si Alexandru Ioan Cuza. Mormintele sunt acoperite cu lespezi masive de marmura neagra ornata.
Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva, daruite Domnitorului Vasile Lupu ca rasplata pentru ajutorul generos pe care acesta il oferise Patriarhiei Ecumenice, au fost aduse de la Constantinopol si asezate intr-o nisa special zidita pentru adapostirea moastelor si impodobita cu marmura, pietre pretioase si mozaicuri ilustrand viata Sfintei.
In prezent sfintele moaste se afla in Catedrala Mitropolitana din Iasi, nisa adapostind acum racla cu moastele Sf. Ierarh Vasile cel Mare, primite in dar de voievodul Vasile Lupu la 1650. Confiscate de autoritatile timpului in 1975, moastele marelui ierarh au fost readuse la Iasi pe 28 decembrie 2000.
Iconostasul bisericii dateaza de la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand a fost necesara inlocuirea vechiului iconostas deteriorat. Acesta a fost sculptat in marmura de Carrara si decorat cu mozaicuri si emailuri. Candelele, sfesnice si de altfel intregul mobilier bisericesc dateaza din aceeasi perioada a ultimei restaurari si au fost lucrate in bronz impodobit cu fildes si pietre pretioase.
Sfantul altar se incadreaza in conceptia arhitecturala a bisericii, fiind prevazut cu doua nise spatioase, proscomidiarul si locul paraclisierului. Peretii sunt decorati cu icoanele celor trei mari ierarhi, incadrate de torsade in chip de coloane.
Unica in lume, sculptata in intregime in piatra si poleita cu aur la origine, in anul 1639, biserica „Sfintii Trei Ierarhi“ din Iasi ramane o mandrie a artei medievale romanesti. Ea a devenit celebra indeosebi prin extraordinara dantelarie in piatra care ii impodobeste fatadele, de la temelie pana in varful turlelor. Specialistii au numarat peste 30 de registre de motive decorative, care nu se repeta. Decorul exuberant face ca biserica sa semene cu un chivot - sau cu o caseta pentru moaste. De altfel, biserica a fost anume conceputa pentru a adaposti moastele Sfintei Cuvioase Parascheva.

Sculptata in intregime din piatra

Ctitorul Bisericii, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653), iubea arta si nu precupetea nimic pentru decoratii cat mai fastuase. Fatadele bisericii sunt impartite in mai multe registre, fiecare cu alte decoruri, ca o adevarata dantela de o perfecta si diversificata geometrie. Tot voievodul este cel care a poleit sfantul locas in aur. Mozaicurile, tot din aur, candelabrele ornate cu oua de strut, marmura din interior, totul ofera un spectacol incantator. „Trei Ierarhi“ a fost inchinata de Vasile Lupu celor 20 de manastiri de la Muntele Athos, iar biserica este o adevarata sinteza de arhitectura moldovenesca si munteneasca. La putin timp dupa terminarea zidirii ei, diaconul Paul de Alep scria: „Toata lumea este de acord in a spune ca nici in Moldova, nici la cazaci, nu se afla vreo biserica sa o egaleze pe aceasta, nici prin ornamentatie, nici prin frumusete, caci ea uimeste pe vizitator. Dumnezeu s-o pastreze pana la sfarsitul veacurilor!“.
In interiorul bisericii se afla mormantul domnitorului Dimitrie Cantemir, cel al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cel al ctitorului Vasile Lupu si al sotiei sale Tudosca, precum si al celor trei fii ai sai. O inscriptie in marmura aminteste ca aici a fost depusa initial racla cu moastele Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, aflata acum in impunatoarea catedrala a Mitropoliei Moldovei, situata foarte aproape de Biserica „Sfintii Trei Ierarhi“.
Biserica a fost restaurata de arhitectul francez Lecomte du Nouy in 1882,  acelasi arhitect care in 1885 termina Manastirea Curtea de Arges. Acesta a adus bisericii o serie de modificari importante, insa a pastrat vechile forme arhitecturale si ornamentatia sculpturala din exterior. Pictura, catapeteasma si interioarele au fost complet refacute si impodobite cu mobilier din bronz masiv, suflat cu aur, lucrat la Viena pe cheltuiala familiei regelui Carol I. Resfintirea locasului s-a facut in anul 1904.
Langa biserica se afla Sala Gotica, ce adaposteste un muzeu de arta religioasa, care cuprinde, printre altele, obiecte legate de istoria Manastirii „Trei Ierarhi“. In turnul portii (astazi disparut), care servea drept clopotnita, Vasile Lupu instalase un mare orologiu, primul ceas de folosinta publica din Moldova (1654). In timpul restaurarii de dupa 1882, intregul mecanism a fost demontat si transportat in Franta, unde a si ramas.




joi, 17 ianuarie 2013

Enigmaticele piramide de la Şona

Cei opt tumuli de pe malul Oltului înflăcărează de ani buni minţile diverşilor specialişti ori, mai ales, amatori care lansează tot soiul de ipoteze care din care mai halucinante în legătură cu acestea.
În apropiere de Făgăraş, în satul Şona, ce ţine de comuna Mândra,dăinuiesc de mii de ani opt movile mai mari, tumuli cum le zic specialiştii ori guruieţi, conform localnicilor, în fapt nişte piramide în miniatură, situate în imediata apropiere a malului Oltului.
Niciodată studiate la nivel cât de cât ştiinţific de către cercetători, în jurul acestora persistă de ani buni tot soiul de ipoteze lansate de amatori într-ale arheologiei, istoriei, geologiei, mitologiei sau chiar paleoastronauticii. Cel mai probabil respectivii tumuli, de influenţă celtică sau scitică, popoare care au adăstat prin acestă zonă, adăposteau mormintele unuia sau mai multor conducători, ştiut fiind că aceste seminţii ca şi multe altele îşi îngropau astfel căpeteniile, iar apoi ridicau şi alte asemenea movile în imediata apropiere pentru a-i deruta pe jefuitorii de morminte.
Vandalizate de căutătorii mormântului lui Decebal

 Aşa se pare că s-a întâmplat şi cu gurguiele din Şona Făgăraşului, care în urma ipotezei lansate de un “specialist” paleoastronaut că aici s-ar putea afla comoara lui Decebal ori chiar mormântul său, au fost profanate de hoţi care au săpat nişte galerii, negăsind pare-se nimic până să fie alungaţi de suspiciunile sătenilor. Astfel, până la o cercetare cu adevărat ştiinţifică, piramidele de la Şona zămislesc şi întreţin tot soiul de teorii, îndeosebi ale dacomanilor, mai ales că nu departe de aici se găseşte şi templul păgân de la Şinca Veche, dar atrag şi destui turişti care se abat din drumul către Apuseni, Sibiu sau Sâmbăta de Sus pentru a admira şi fotografia straniile gurguie.
Satul Şona a fost întemeiat acum 700 de ani de saşii transilvăneni. Aceştia au fost atraşi de pământurile roditoare şi de dealurile orientate către soare, de pe malul drept a Oltului. Au construit aici case, au cultivat meri, pruni şi viţă de vie. Pentru că nu s-au mai înţeles cu stăpânii din Ţara Făgăraşului, acum cinci veacuri, saşii au lăsat totul în urmă şi au plecat spre vest. Şi au întemeiat alt sat, pe care l-au numit tot Şona, în judeţul Alba.
 Lângă Olt au rămas doar românii, vreo 200 de suflete, casele vechi de piatră şi piramidele misterioase care se înalţă pe un platou în mijlocul câmpului. Sunt opt movile uriaşe de pământ, a căror origine rămâne un mister.
Legenda spune că în urmă cu mulţi ani acest ţinut ar fi fost stăpânit de o prinţesă pe nume Şona. Într-o zi regatul ei a fost atacat de nişte uriaşi care au venit de peste munţii Făgăraş. Uriaşii au trecut prin apa Oltului, iar ajunşi în acest loc şi-au scuturat noroiul de pe picioare, iar bucăţile de pământ depus sunt de fapt aceste movile.
Cele opt movile de pământ, înalte de 30 de metri se văd de deaprte. Însă abia când te apropii îţi dai sema de dimensiunea lor impresionantă. Aşezarea movilelor pe două linii perfect paralele a dat naştere la speculaţii. Unii istorici susţin că sub ele ar fi îngropate căpetenii ale celţilor, ajunşi în Transilvania mult înainte de a se vorbi despre daci.
Populaţiile acelor vremuri obişnuiau să-şi îngroape conducătorii sub movile mari de pământ împreună cu podoabe valoroase, barbarii ridicau însă mai multe movile pentru a-i descuraja pe jefuitorii de comori care ar fi încercat  să sape după aceste bogăţii. Nea Gheorghe, ca şi ceilalţi localnicii din sat, ar vrea să afle ce se ascunde sub muşuroaiele de pământ, se teme însă de ce-ar putea descoperi.
Acolo în câmp lângă movile se aude doar ciripitul păsărelelor şi din când în când glasul mioarelor aflate pe celălalt mal al Oltului. Când vremea este frumoasă puteţi să întindeţi cortul chiar între movile. Oltul este doar la 500 de metri şi pe maluri se poate face plajă. Iar dacă aveţi noroc îl puteţi întâlni pe Nea Gheorghe care vă poate servi cu un pahar de vin roşu din viţa de lângă movile. Şi cine ştie poate vă mai spune şi alte poveşti ale piramidelor de pământ.
Sătenii din Şona spun că, în decembrie 2009, nişte hoţi au intrat în piramidele de la Şona. Au săpat cu aparatură sofisticată nopţi la rînd, în căutarea comorilor antice despre care se spune că s-ar afla îngropate în movilele de pămînt. Dar braconierii de vestigii arheologice n-au reuşit nici ei să desluşească misterul piramidelor, aşa cum nu au reuşit nici istoricii. Iar localnicii nici atîta nu ştiu ce să spună despre ele, cine le-a făcut, cu ce scop şi de ce tocmai la Şona. De ani buni, oamenii de ştiinţă se întreabă oare ce o fi înăuntrul acestor ridicături de pămînt cu formă geometrică perfectă? Investigaţiile sumare s-au încheiat fără răspunsuri. Hoţii, însă, ne-au oferit primele indicii. Un alpinist a reuşit să meargă pe urmele lor şi să facă fotografii, înainte ca autorităţile să astupe intrările. Monitorul Expres vă prezintă în premieră imagini din interiorul piramidelor de la Şona.




marți, 15 ianuarie 2013

LUCEAFARUL POEZIEI ROMANESTI

Mihai Eminescu
Nascut la 15 ianuarie 1850 la Botosani ; decedat la 15 iunie 1889 la Bucuresti.Este al sapte-lea din cei 11 copii ai caminaruluiGheorge Eminovici, provenit dintr-ofamilie de tarani romani din nordulMoldovei şi al Ralucai Eminovici, nascuta Jurascu, fiica de stolnic din Joldesti.
 ,,Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar’’. Poet national si universal Scriitorul total al literaturii romanesti Poetul nepereche Geniul tutelar al culturii neamului Fauritorul limbii literare Luceafarul culturii romanesti".
    "a fost un poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana, supranumit si "luceafarul poeziei romanesti".
Opera sa vasta pe parcursul vietii sale cuprinde:
Articole
    O scriere critica (9/21 ianuarie 1870)
    Sa facem un progres ( 5/17 aprilie 1870)
    In unire cu tara (10/22 aprilie 1870)
    Echilibrul ( 22 aprilie, 29 aprilie 1870 )
Basme de inspiratie populara
Calin Nebunul
Frumoasa Lumii
Borta vantului
Finul lui Dumnezeu
Vasilie-finul-lui-Dumnezeu
Din manuscrise
Geniu pustiu
Iconostas si fragmentarium
Avatarii faraonului Tla
Poveste indica
Archaeus
Moartea lui Ioan Vestimie
Aur, marire si amor
Falsificatorii de bani
Parintele Ermolachie Chisalita
S-a-ntamplat in vremea mea
La curtea cuconului Vasile Creanga
Mos Iosif
Visul unei nopti de iarna
Contrapagina
Cand eram inca la Universitate
Istorie miniaturala
Ea era alba ca zaharul
Amalia
Nuvele
    Lantul de aur (1866)
    Sarmanul Dionis ( 1872)
    Cezara ( 1875)
Poeme
    Proletarul ( 1871)
    Panorama desertaciunilor ( septembrie 1872)
    Evul de mijloc ( septembrie 1872)
Poezii 1866
    La mormantul lui Aron Pumnul (ianuarie )
    De-as avea ... (februarie/martie)
    O calatorie in zori ( mai)
    Din strainatate ( iulie)
    La Bucovina ( august) Speranta ( septembrie)
    Asta vreu, dragul meu ( septembrie/octombrie)
    Misterele noptii ( octombrie )
    Frumoasa- i ...
    Lida
Poezii 1867
    Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie ( aprilie)
    La Heliade ( iunie)
    Horia
    Nu e steluta
    Din lira sparta ...
    Care-o fi in lume
    Phylosophia copilei
    Resignatiune ( din Schiller)
Poezii 1868
    La o artista ( august)
    Amorul unei marmure (septembrie/octombrie)
    Ector si Andromache ( de Schiller)
    Numai poetul ...
Poezii 1869
    Junii corupti ( ianuarie/februarie)
    Amicului F.I. ( martie/aprilie)
    La moartea Principelui Stirbey ( aprilie, foaie volanta)
    Cand ...
    Cand marea ...
    Cand privesti oglinda marei
    Cine-i ?
    Unde spuma
    Prin nopti tacute
    Viata mea fu ziua
    Ondina (fantazie)
    La o artista
    De ce sa mori tu ?
    De-as muri ori de-ai muri
    Locul aripelor
    Lebada
    Intunericul si poetul
    Printre stanci de piatra seaca
    O stea pin ceruri ...
Poezii 1870
    Venere si Madona (aprilie)
    Epigonii ( august)
    La moartea lui Neamtu
    Ingere palid ...
    Sus in curtea cea domneasca
    Sala-i mare, stralucita
    Dati-mi arpa de arama
    La quadrat
    Romancero espanol
Poezii 1871
    Mortua Est! ( martie)
    Inger de paza (iunie)
    Noaptea (iunie)
    Steaua vietii
    Replici
    Basmul ce i l-as spune ei
    Andrei Muresanu ( tablou dramatic intr-un act)
    Frumoasa si juna
    Iubita dulce, o, ma lasa …
    Iubitei
    Cantecul lautarului
    Copii eram noi amandoi
    Aveam o muza
Poezii 1872
    Egipetul (octombrie)
    Cugetarile Sarmanului Dionis (decembrie)
    Doi astri
    .Cand crivatul cu iarna …
    O, te-nsenina, intuneric rece …
    Demonism
    Miradoniz
    Eco
    Taceti! Cearta amuteasca …
    Odin si poetul
    Memento Mori ( Panorama desertaciunilor)
    In vremi demult trecute …
    O, de-ai sti cum soapta ta divina
    Palida Madona
Poezii 1873
    Inger si Demon (aprilie)
    Floare albastra (aprilie)
    Daca treci raul Selenei …
    Adanca Mare …
    Cum oceanu-ntaratat …
    Ah, mierea buzei tale
    Ghazel
    O arpa pe-un mormant
    Care-i amorul meu in asta lume
    Dumnezeu si Om
    Stam in fereastra susa
    Privesc orasul furnicar
    Murmura glasul marii
    Mitologicale
    Un roman
    Surori
    Cum Universu-n stele …
    Am pus sofa la fereastra
    Cereti canturi de iubire
    Intr-o lume de neguri …
    Din Berlin la Potsdam
    Imbatranit e sufletul din mine …
    De ce n-aflam in implinirea …
    Cantec de Nunta ( Hochzeitlied de Goethe)
    A fost odat-un cantaret

Poezii 1874
    Imparat si proletar ( decembrie)
    Pustnicul
    Epigrame
    La un nou nascut ( Arab)
    Limitatorii ( Pfeffel)
    Autor si Editor ( Pfeffel)
    Leoaica si Scroafa (Pfeffel)
    Cum negustorii din Constantinopol
    In cautarea Seherezadei
    Preot si Filozof
    O adevar sublime …
    Menire
    Aducand cantari multime
    Confesiune ( Aratand un cran.)
    Patria vietii e numai prezentul
    Epigramatice
    Cand se juca Elisa Muller …
    De-a nascoci noi ipoteze …
    Scrisori din Cordun
    Luna iese dintre codri
    Traduceri si adaptari
Poezii 1875
    Fat-Frumos din Tei ( februarie)
    Antropomorfism
    Calin Nebunul
    Fata-n gradina de aur Miron si Frumoasa fara corp

Poezii 1876
    Melancolie (septembrie)
    Craiasa din povesti (septembrie)
    Lacul (septembrie)
    Dorinta ( septembrie)
    Calin ( file din poveste ) (noiembrie)
    Strigoii (decembrie)
    Rime alegorice
    Eu numar, ah! plangand
    Ea-si urma cararea-n codru
    De ce ma-ndrept s-acum …
    Gandind la tine
    Cartile
    Pe ganduri ziua …
    Tu cei o curtenire …
    Dormi!
    In fereastra despre mare
    Izvor si rau
    Coborarea apelor
    Maria Tudor
    De vorbiti ma fac ca n-aud …
    E impartita omenirea …
    Ureche
    Sonet satiric
    Ai nostri tineri …
    In lira-mi geme si suspin-un cant
    Ah, cerut-am de la zodii
    Azi e zi intai de mai
    Ce soptesti atat de tainic …
    Femeia ? … Mar de cearta
    Cand te-am vazut, Venera …
    M-ai chinuit atata cu vorbe de iubire
    Pierdut in suferinta …
    Pentru pazirea auzului
    Pierduta pentru mine, zambind prin lume treci !
    O, dulce inger bland …
    Iar fata ta e stravezie
    Zadarnic sterge vremea …
    O data te vazusem
    Sa tin inca o data …
    Venin si farmec …
    Cu penetul ca sideful
    O strada prea ingusta
    Tu ma orivesti cu marii ochi …
    Tertine
    Icoana si privaz
    Cu gandiri si cu imagini
    Vis
    Eu nu cred nici in Iehova
    Muresanu
    Cantec vechi
    Codrule, maria-ta
    Doina, doina, greu imi cazi
    A frumusetii tale forme …
    Felicitare lui Samson Bodnarescu
    Un luceafar …
    Poet
    De ce in al meu suflet
    Cu-amandoua manile …
    Si daca de cu ziua …
    Lumea imi parea o cifra …
    O chilia mea sarmana …
    Catrene

Poezii 1877
    Lectura
    Codru si Salon
    Diamantul nordului ( Capriccio)
    Satul de lucru (dupa Shakespeare, Sonete, XXVII)
    Albumul
    Sauve Qui Peut ( varianta)
    O, ramai, ramai cu bine
    E ceasul cel de taina
    Din Iliada
    Din Odisseia
    Mi-am zidit Monument ( Horatiu)

Poezii 1878
    Povestea Codrului (martie)
    Povestea teiului ( martie)
    Singuratate (martie)
    Departe sunt de tine ( martie)
    Oricare cap ingust
    Parea c-asteapta ...
    Usoare sunt vietile multora ...
    Oricate stele
    Petri-notae
    Pentru talmacirea aforismelor lui Schopenhauer
    Auzi prin frunze uscate
    Ce s-alegea de noi, a mea nebuna ...
    Ce s-alegea de doi nebuni, iubito ... (varianta)
    Atat de dulce ...
    Umbra lui Istrate Dabija -Voievod
    La arme
    Fiind baiet paduri cutreieram
    Iambul
    Colinde, colinde
    Invierea
    Rugaciune
    Ma-ntrebai, draga, -ntr-o zi
    Luminezi stelele
    Germanu-i foarte tacticos ( Hoffmann von Fallersleben)
    Vreo zgatie de fata
    In ochii tai citisem ...
    Strigaturi

Poezii 1879
    Pajul Cupidon (februarie)
    O, ramai ( februarie)
    Pe aceeasi ulicioara ... (februarie)
    De cate ori,iubito ... (septembrie)
    Rugaciunea unui dac (septembrie)
    Atat de frageda (septembrie)
    Sonete (octombrie)
    Freamat de codru (octombrie)
    Revedere (octombrie)
    Foaia vesteda (dupa N. Lenau) ( octombrie)
    Despartire (octombrie)
    Rasai asupra mea
    Ta Twam Asi
    Viata
    Calul Troian
    Intre pasari
    Dupa ce atata vreme
    In van cata-veti ...
    Noi amandoi avem acelasi dascal
    O, -ntelepciune, ai aripe de ceara!
    Stelele-n cer
    Stau in cerdacul tau ...
    Un om de stat (Wernicke, 1697)
    Donec Eris Felix (Ovidius , Tristia, I, 9, 5-6 )
    De pe ochi ridici ...
    Si era ploaie cu senin
    E trist ca nimeni sa te stie
    Zboar-al noptii negru flutur
    Ca o faclie
    O, stinga-se a vietii ...
    Urat si saracie
    Alei mica, alei draga ...
    Dragoste adevarata
    Minte si inima
    Cristalografie
    Stai deasupra-mi ( N.Lenau)
Poezii 1880
    O, mama ... (aprilie)
    Ce suflet trist ...
    Dintre sute de catarge
    Cu panzele -atarnate
    Din cerurile -albastre
    Catre Mercur (Horatiu, Ode, III, 11)
    Catre Bullatius ( Horatiu, Epistole, I, 11)
    Catre Sclav (Horatiu, Ode, I, 38)
    Din Halima
    Cine esti ?
    Povestea Dochiei si Ursitorile
    Ursitorile
    Musatin si codrul
    Dragos-Voda cel Batran
    Peste codri sta cetatea ...
    Intre nouri si-ntre mare
    Doina
    De-atatea ori ...

Poezii 1881
    Manusa ( dupa Fr. Schiller ) (1881)
    Scrisoarea I (februarie)
    Scrisoarea II ( aprilie)
    Scrisoarea III ( mai )
    Scrisoarea IV ( septembrie)
    Scrisoarea V
    Sarmis
    Gemenii
    Gelozie
    Din cand in cand ...
    Ca si stoa, ce pretinde ...
    Dona sol
    De-ar fi mijloace
    In zadar in colbul scolii ...

Poezii 1882
    Apari sa dai lumina
    Renuntare
    Nu ma-ntelegi
    Ochiul tau iubit
    Ochiul tau iubit ( varianta)
    Daca iubesti fara sa speri
    Si oare tot n-ati inteles ...
    Si oare tot n-ati inteles (varianta)
    Sa fie sara-n asfintit
    Un farmec trist si neinteles
    Musat si ursitorile
    Oricat de mult am suferit

Poezii 1883
    Luceafarul (aprilie)
    Doina (iulie)
    S-a dus amorul (aprilie/mai)
    Cand amintirile ... (mai)
    Adio ( iunie)
    Ce e amorul ( iulie)
    Pe langa plopii fara sot ... ( august/septembrie)
    Si daca ... ( noiembrie)
    Glossa ( decembrie)
    Oda ( in metru antic) (decembrie)
    Iubind in taina ... (decembrie)
    Trecut-au anii ... (decembrie)
    Venetia ( decembrie)
    Se bate miezul noptii ... (decembrie)
    Cu mane zilele-ti adaogi ... ( decembrie)
    Peste varfuri ( decembrie)
    Somnoroase pasarele ( decembrie)
    De-or trece anii ... (decembrie)
    Lasa-ti lumea ... (decembrie)
    Te duci ... ( decembrie)
    Din valurile vremii ... ( decembrie)
    Ce te legeni ... (decembrie)
    La mijloc de codru ... ( decembrie)
    Mai am un singur dor (decembrie)
    De-oi adormi ... ( varianta) (decembrie)
    Nu voi mormant bogat ( varianta) ( decembrie)
    Iar cand voi fi pamant ( varianta) ( decembrie)
    Criticilor mei ( decembrie)
    Stefan cel Mare

Poezii 1884
    Diana ( februarie)
    Din noaptea ... (februarie)

Poezii 1885
    Sara pe deal ( iulie)

Poezii 1886
    Nu ma intelegi ( martie)
    La Steaua ( decembrie)

Poezii 1887
    De ce nu-mi vii (februarie)
    Kamadeva ( iulie)
    Serenada ( Victor Hugo)
Povestea
    Fat-Frumos din lacrima ( noiembrie 1870)

Schita
    La aniversara (9 iulie 1875)